Consultul de cardiologie (cu varianta sa, controlul periodic de cardiologie):

Presupune discuția cu pacientul referitor la suferința sa, întrebări pe care medicul le pune pacientului pentru a obține informații relevante despre problema medicală pentru care a venit, despre istoricul afecțiunilor sale (și, uneori, ale rudelor apropiate), despre tratamente luate sau urmate în momentul consultului, despre investigații sau evalulări de specialitate deja efectuate. Această parte se numește anamneza pacientului și este o parte esențială a consultului medical. De asemenea, medicul poate solicita pacientului, de la caz la caz, să îi arate rezultatele unor investigații sau teste, concluziile scrise ale altor medici, motivele trimiterii sale către cardiolog, măsurători de tensiune arterială sau alte documente medicale pe care pacientul le deține și care îl ajută pe medic să formuleze opiniile sale.

A doua parte a consultului de cardiologie include efectuarea examenului fizic al pacientului. Acesta presupune examen vizual, palpator, auscultator al inimii și vaselor mari, al toracelui și, după caz, al abdomenului și membrelor inferioare. Examenul clinic poate fi uzual sau se poate extinde, în funcție de ceea ce caută medicul sau de semnele clinice găsite, la auscultarea toracelui sau examen neurologic țintit. Măsurarea tensiunii arteriale se face la sfărșitul examinării clinice, în mod intenționat, de regulă în poziție șezăndă, la marginea patului cu mâna la al cărei braț se masoară tensiunea arteriala sprijinită pe genunchi sau lăsată liberă pe lângă corp. La prima examinare, medicul poate efectua mai multe măsuratori de tensiune arterială, la același braț sau ambele brațe, atât în poziție șezândă cât și, uneori, în ortostatism (ridicat în picioare, după 1 sau mai multe minute de păstrat această poziție). Alteori, medicul poate efectua măsurarea tensiunii arteriale în clinostatism (poziția întins pe pat). La unii pacienți (cei obezi a căror circumferință a brațului este mai mare de 42 cm, de exemplu), medicul poate efectua măsurarea tensiunii arteriale la antebraț. La alți pacienți (la care medicul suspectează ateroscleroza obliterantă la membrele inferioare), masurarea tensiunii arteriale poate fi făcută atât la brațe (de regulă, ambele, succesiv) cât și la gambe (fie în poziția șezând la marginea patului fie în clinostatism). La pacienții examinați în scaunul cu rotile (care nu pot fi mobilizați din scaun) atât examinarea clinica cardiovasculară cât și măsurarea tensiunii arteriale se vor face cu pacientul în scaun și cu brațul așezat în poală sau pe masă (dacă este posibil)

Controlul de cardiologie este consultul de cardiologie care se efectuează periodic, la anumite intervale de timp recomandate de medic, în cadrul supravegherii pe termen lung a afecțiunilor cardiovasculare.

Controlul cardiologic are un tarif mai redus decât consultul de cardiologie pe de o parte pentru că multe date clinice și de laborator ale pacientului respectiv sunt deja cunoscute și evaluarea necesită mai puțin timp și efort și, pe de altă parte, pentru a stimula pacienții de a reveni la vizite la medic în mod regulat, acest fapt aducând mari beneficii pacientului pe termen lung.

Medicul este singurul care stabilește dacă vizita respectivă este consult sau control cardiologic. Pacientul nu poate opta pentru una dintre ele.

Electrocardiograma

A treia parte a consultului/controlului/reevaluării este opțională, la alegerea medicului, și constă în efectuarea electrocardiogramei. Medicul va decide, fără ca acest lucru să modifice tariful consultației, dacă efectuează sau nu electrocardiograma (ECG) în timpul acelui consult/control/reevaluare în funcție de nevoia clinică. ECG nu se efectuează la cererea pacientului exceptând situația în care acesta a solicitat de la început ECG cu interpretare și fără consult clinic. Atât pentru efectuarea ECG cât și pentru examenul clinic pacientul este rugat să de dezbrace complet de la brâu în sus și, uneori, să se descalțe de încălțăminte și de ciorap (de regulă, pacientul rămâne încalțat). Pacientele vor fi rugate să dezbrace sutienul putând folosi un paravan în acest scop.

ECG se efectuează în clinostatism (decubit dorsal sau semidecubit) cu pacientul într-o poziție comodă, cu mâinile relaxate pe lângă corp (uneori este rugat să țină palmele sub corp pentru a putea lăsa brațele relaxate). Medicul va întreba pacientul dacă cunoaște procedura iar dacă nu o cunoaște, îi va explica în ce constă aceasta și îi va cere acordul verbal. Medicul va prinde electrozi tip clește la încheieturile brațelor și picioarelor pe zone de piele sănătoasă după ce a curățat cu tampon cu alcool etilic 70 grade zona de tegument care va veni în contact cu electrodul. Alți 6 electrozi dispozabili (se lipesc pe tegument apoi se vor arunca) vor fi plasați pe toracele anterior (de o parte și alta a sternului și sub sân în poziții bine determinate) cu aceeași pregătire a tegumentelor cu alcool ca la membre. În cazul bărbaților cu pilozitate crescută pe toracele anterior, medicul va folosi electrozi tip mini-ventuză fixați prin aspirare sau în contact simplu cu tegumentul udat cu apă. Este util ca doamnele să vină fără dres dar dacă o fac, e recomandabil ca el sa fie subțire și va fi păstrat îmbracat, medicul umezind cu apă locul unde va plasa electrozii de la glezne. După verificarea poziției electrozilor și al bunului contact cu tegumentele, medicul va ruga pacientul să stea cât de relaxat se poate, să nu vorbească, să respire liniștit cu mișcări respiratorii reduse și să nu se miște pe durata înregistrarii traseului (în majoritatea cazurilor, 20 secunde). În situații speciale, medicul poate face manevre de compresie la nivelul arterelor gâtului, de o singură parte, în scopul diagnosticării unor aritmii (ritm cardiac neregulat) surprinse în timpul efectuării ECG dar acestea vor fi făcute numai după ce va explica pacientului ce intenținonează să facă.

Cabinetul efectuează ECG standard cu 12 derivații capturată in format electronic (sub care formă se va și păstra) și imprimată pe hârtie A4 cu diagnosticul electrocardiografic, numele, prenumele și numărul de identificare al pacientului, semnată si datată de câtre medic personal.

Înregistrarea ECG este o procedură care nu produce pacientului niciun discomfort; în foarte rare cazuri, acesta poate resimți un discomfort ușor la locul montării ventuzelor precordiale și poate observa o mică zonă de hiperemie (zonă roșie de mărimea unui nasture) fireasca în urma sucțiunii ventuzelor și care va dispare complet în câteva ore sau maxim zile fără să reprezeinte o reacție adversă. tot foarte rar, un mic discomfort poate fi resimtit la dezlipirea electrozilor precordiale mai ales daca zona are fire de păr. Înregistraerea ECG înseamnă capturarea semnalului electric pe care îl emite inima în timpul funcționării sale și nu presupune în niciun caz folosirea unor curenți electrici generați de aparat. Ca în cazul măsurarii tensiunii arteriale, la anumiți pacienți imobilizați în scaunul cu rotile, ECG se poate efectua în poziție șezăndă, cu pacientul aflat în scaun iar acest lucru va fi menționat în comentariile de pe traseul înregistrat.

ECG cu interpretare fără consult

Acesta presupune doar inregistrarea ECG standard 12 derivații, conform procedurii descrise mai sus, urmată de imprimarea traseului și semnarea acestuia. Interpretarea ECG se refera la scrierea pe traseul ECG imprimat a diagnosticului electrocardiografic care nu inseamnă diagnostic clinic! ECG aduce doar o informație medicului și acesta nu poate pune un diagnostic și nici da vreun sfat medical doar în urma efectuării ECG (fără celelalte părți ale unui consult clinic).

Unele drepturi ale pacientului pe durata serviciului medical

Pacientul are dreptul la intimitate pe durata efectuării examenului clinic și al ECG și poate cere ca acestea să fie efectuate într-un spațiu separat de draperie atunci când este însotit de alte persoane. De asemenea, poate solicita să nu se dezbrace complet fără să dea vreo explicație pentru motivele pentru care o face caz în care medicul se va limita la informațiile pe care le poate obține în aceste condiții.

Pacientul poate fi însoțit de o singură persoană pe durata consultului medical (ca termen general) la alegerea sa știind dinainte că în acest fel va permite acelei persoane să aibe acces la datele sale personale medicale discutate cu medicul. Astfel, persoana care însoțește pacientul în cabinet este considerată de medic ca persoana căruia pacientul i-a dat acordul său implicit de a avea acces la datele sale personale. Medicul va putea răspunde întrebărilor acestei persoane legate de problema medicală a pacientului exceptând situația în care pacientul îi va cere medicului să nu o facă. Dacă pacientul nu dorește să acorde altei persoane (oricât de apropiată ca grad de rudenie sau prietenie ar fi) acest drept, nu îi va permite să intre în cabinetul de consultații odată cu el.

Medicul nu interzice pacientului sau persoanei care îl însoțește în cabinetul de consultații să fotografieze, sa filmeze sau să înregistreze audio secvențe sau tot consultul medical deoarece informațiile schimbate pe durata consultului aparțin în exclusivitate proprietarului lor adică pacientul. Prin urmare, cel care va permite sau poate interzice fotografierea, filmarea sau inregistrarea audio pe durata consultului medical este numai pacientul. In sala de așteptare sau alte spații ale Cabinetului în care pacienții pot avea acces  fotografierea, filmarea sau inregistrarea audio sunt interzise deoarece în aceste spații se pot afla alte persoane ale căror imagini sau voci reprezintă date cu caracter personal a căror prelucrare este strict reglementată de GDRP.

Pacientul sau aparținătorii acestuia pot solicita medicului sau recepționerei să folosească scaunul cu rotile al Cabinetului pentru a-l transporta de la și la mașina cu care a venit sau pentu a-i comanda un taxi.

NOTĂ:

1. Medicul își formulează opinia medicală și recomandările pe are le face pacientului în baza informațiilor pe acre acesta i le furnizează; daca acestea nu vor fi conforme cu realitatea atunci și opinia si recomandările medicului ar putea fi eronate fără ca aceasta să implice răspunderea profesională a medicului. De exemplu, dacă pacientul relatează acuze nereale sau documente medicale care nu îi aparțin sau greșit datate, informațiile obținute vor conduce la erori în diagnostic și în recomandările medicului.

2. Durata medie a unui consult/control de cardiologie este de 30 minute. Pentru a folosi eficient acest timp, recomand să vă organizați de acasă ideile, să veniți pregătit cu numele medicamentelor pe care le folosiți, să aveți formulate întrebările pe care doriți să le puneți medicului și bine conturat motivul pentru care ați solicitat acel consult. Altfel, se va pierde timp in defavoarea obținerii unor informații utile pentru diagnosticul șî tratamentul afecțiunii dvs.